Codul Civil reglementează o serie de reguli de construire, care se referă mai ales la limitele minime de distanță față de proprietatea vecină.

Legea te obligă să respecți o distanță de minimum 60 de centimetri față de linia de hotar, adică linia care separă, în acte, proprietățile.

Poți monta o fereastră sau o deschidere în zidul comun, cel care desparte proprietățile, doar cu permisiunea vecinului. Este obligatoriu să menții cel puțin 2 m între fondul îngrădit sau neîngrădit al vecinului și fereastra pentru vedere, balconul sau alte lucrări similare. De asemenea, fereastra pentru vedere, balconul sau alte lucrări neparalele cu linia de hotar sunt interzise prin lege la o distanță mai mică de 1 metru.

Poți monta ferestre de lumină, fără limită de distanță, ținând, totuși, cont că aceasta nu ar trebui să îți permită vederea proprietății vecine.

Plantarea pomilor/arbuștilor în grădina ta, trebuie să respecte distanța minimă de 2 m față de linia de hotar, care desparte proprietatea ta de cea a vecinului. În caz contrar, acesta poate solicita tăierea pomilor și/sau culegerea roadelor care ajung pe terenul său.

Limita este redusă până la 60 cm în cazul gardului viu, al plantațiilor de grădină sau al pomilor mai mici de 2 m. Dacă aceștia depășesc 2 m în înălțime, vecinul are dreptul de a solicita scoaterea sau tăierea la înălțimea cuvenită, pe cheltuiala proprietarului terenului pe care se află.

Totodată, proprietarul fondului peste care se întind ramurile arborilor sau rădăcina are dreptul de a le tăia, dar și de a păstra fructele căzute în mod natural pe proprietate.
Orice proprietar are dreptul de a-și îngrădi proprietatea cu gard sau zid, însă poate solicita vecinului să contribuie la cheltuielile aferente zidului comun sau construcției unei despărțituri. Îngrădirea prin zid nu poate depăși 2 m înălțime.

După plasarea construcției la o distanță regulamentară, următorul pas este branșarea la utilități. Proprietarul vecin este obligat prin lege să permită trecerea rețelei de gaz, energie electrică, apă, canale, cabluri subterane sau aeriene, doar dacă alte situații sunt imposibil de realizat, periculoase sau foarte costisitoare.

Proprietarul prin curtea căruia trec țevi, cabluri sau alte asemenea are dreptul să primească o despăgubire justă. Dacă este vorba despre utilități noi, despăgubirea trebuie să fie și prealabilă.

Mai mult, clădirile, curtea și grădina sunt exceptate de la dreptul de trecere, dacă acestea au ca obiect conducte și canale subterane, în situația în care este vorba despre utilități noi.

Legat de dreptul de trecere pentru a efectua unele lucrări, proprietarul este obligat prin lege să permită acest lucru, dacă lucrările nu pot fi realizate în afara fondului său.

Orice construcție aflată în apropierea limitei de hotar trebuie să aibă streașină. Apele pluviale de pe construcțiile aflate pe proprietatea ta trebuie să se scurgă tot pe proprietatea ta.

Potrivit legii, niciunul dintre vecini nu are dreptul de a avea o deschidere de vedere (de exemplu, o fereastră) în zidul comun, fără a avea acordul celeilalte părți. De asemenea, construcțiile paralele cu linia de hotar nu pot avea balcoane sau ferestre la o distanță mai mică de 2 m de linia de hotar.

Lucrările neparalele cu linia de hotar trebuie executate la o distanță de până la 1m față de hotar, calculat perpendicular de la punctul cel mai apropiat al lucrării de hotar și până la această linie de hotar.

Fereastra de lumină poate fi situată în orice poziție și la orice distanță față de curtea vecină, respectându-se condiția ca aceasta să nu permită vederea asupra terenului sau curții vecinului.

Orice derogare de la distanța minimă prevăzută în Codul Civil poate fi obținută doar prin acordul scris al părților, exprimat printr-un înscris autentic, în prezența unui notar, dacă regulamentul de urbanism nu permite altfel.

Dacă vecinul nu cedează cererii tale juste, poți solicita ajutorul instanței judecătorești, însă doar dacă ai un motiv întemeiat pentru a solicita schimbarea distanței minime.

În cazul în care vecinul refuză respectarea legislației în vigoare, judecătorul îl poate obliga să plătească despăgubiri și, eventual, să restabilească situația anterioară, respectiv să scoată arborii prea apropiați de hotar, să taie crengile, să acopere deschiderea mai mică de 2 m etc.

Aceste solicitări primesc câștig de cauză, dacă vecinul, în exercitarea dreptului său de proprietate, cauzează inconveniențe care depășesc limitele normale ale bunei vecinătăți. Mai mult, instanța poate oferi despăgubiri chiar dacă se decide ca activitatea care ți-a cauzat un prejudiciu să nu fie oprită. Acest lucru este valabil mai ales în cazul în care prejudiciul este minor, prin comparație cu necesitatea desfășurării activității respective.