Populația României este de 19.053.815 persoane, potrivit recensământului din acest an. Peste jumătate din populație, 52,2%, trăiește la oraș.

România a pierdut 1,1 milioane locuitori (1.067,8 mii persoane). Din 42 de județe (inclusiv București), 39 au pierdut din numărul de locuitori. Excepțiile le constituie județul Ilfov, care a câștigat 153,9 mii persoane, dar și județele Bistrița-Năsăud și Suceava, care au câștigat 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori.

Cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin).

În valori absolute, municipiul București a înregistrat cea mai mare pierdere de populație, de 166,4 mii persoane (-8,8%), urmat de județele Prahova (-67,8 mii, reprezentând 8,9 %) și Dolj (-61,1 mii, reprezentând 9,3%).

Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, remarcându-se creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste).

Deși numărul tinerilor (sub 15 ani) a scăzut cu 115,7 mii persoane, ponderea lor în total populație a urcat ușor la 16,1% (față de 15,9% la RPL2011), în timp ce ponderea populației de 65 ani și peste în total populație a înregistrat o creștere cu aproape jumătate de milion de persoane, respectiv cu 3,5 puncte procentuale (de la 16,1% la RPL2011 la 19,6% la RPL2021).

Raportul de dependență demografică a crescut la 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.

S-au declarat români 14.801,4 mii persoane (89,3%), maghiari 1.002,2 mii persoane (6,0%), romi 569,5 mii persoane (3,4%), ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) și turci (20,9 mii persoane).

Din totalul populației rezidente, 43,5% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiștri), 40,5% nivel scăzut (primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 16,0% nivel superior. La RPL2021 erau analfabete 143,6 mii persoane (față de 245,4 mii la RPL2011).

Structura confesională a fost declarată de 85,3% de religie ortodoxă, 4,5% de religie romano-catolică, 3,0% de religie reformată, 2,5% penticostală, greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), iar adventistă de ziua a șaptea și musulmană câte 0,4%. S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populației.