Pompele de căldură au o utilizare similară cu cea a frigiderului, care extrag căldura de la mediul ambiant și o introduc în casă.

Ce are în mod special o pompă de căldură față de alte tehnologii de încălzire este că energia de acționare este mai mică decât cea extrasă. Din acest motiv, specialiștii numesc pompele de căldură „multiplicatori de energie”. De obicei, energia de acționare este cam o treime sau un sfert din cea scoasă din mediul ambiant.

În funcție de resursa pe care o folosesc, pompele de căldură sunt aerotermale, hidrotermale (folosesc apa din lacuri, râuri sau chiar și din pânza freatică) și geotermale (folosesc temperatura din pământ).

Poate cel mai ușor de descifrat sunt pompele de căldură aerotermale (pompe de căldură aer-apă), întrucât sunt asemănătoare cu sistemele de aer condiționat.

Fiindcă nu necesită lucrări prea ample de montaj, pompele de căldură aer-apă au și avantajul că au cheltuieli de investiții mici în raport cu celelalte tipuri de pompe. Asta fiindcă aerul este disponibil peste tot, iar montajul este unul foarte simplu, ca la un aparat de aer condiționat.

Ele pot fi cuplate cu panouri fotovoltaice. Astfel, energia de acționare, energia electrică, fiind furnizată de aceste panouri, este adusă chiar de consumator.
Pompa de căldură e că ele pot fi o soluție mai degrabă pentru românii care stau la casă, unde sunt cea mai bună investiție din punct de vedere al raportului cost-beneficiu pe care o poți face.

Însă pompele de căldură aerotermale au și o serie de dezavantaje, în special în ceea ce privește eficiență energetică în perioada rece.

Când afară este frig, pompele de căldură aer-apă sau aer-aer funcționează cu coeficienți de performanță mici, ceea ce înseamnă că vor consuma multă energie de acționare.

Un alt dezavantaj la pompele aerotermale este dat de faptul că, la temperaturile cu minus, pe suprafața vaporizatorului poate să apară gheață, pentru că vaporii de apă din aerul ambiant îngheață. Și atunci este nevoie ca pompa să fie degivrată, timp în care instalația nu funcționează. Mai mult, pentru că gheața depusă este un izolator termic, transferul de căldură de la aer către agentul frigorific din interiorul vaporizatorului se înrăutățește, ceea ce scade și mai tare coeficientul de performanță.

Dacă un utilizator are la dispoziție suficient spațiu și există și posibilitatea realizării de foraje, atunci recomandarea este pompa de căldură geotermală.

Fiindcă sursa de căldură are o temperatură aproximativ constantă pe parcursul anului și este o temperatură pozitivă cel puțin în zona țării noastre, în jur de 10-12 grade. Asta înseamnă că diferența de temperatură până la 45-50 de grade Celsius, cât este nevoie în terminalele de încălzire, este mică. Atunci, lucrul mecanic de comprimare este mic și coeficienții de performanță sunt buni.
Chiar dacă pompele de căldură geotermale sunt mai costisitoare, montarea lor împreună cu panouri fotovoltaice care să furnizeze energia le-ar transforma într-o soluție extrem de avantajoasă economic.

Cât economisești cu o pompă de căldură
Discuția despre pompele de căldură e dată în primul rând de criza energiei, raportul dintre costurile pompei și instalarea, pe de-o parte, și cât economisim la facturile de energie, de cealaltă parte.

Principala calitate a pompelor de căldură este coeficientul de performanță, adică raportul dintre kilowații de energie necesari pentru a obține un anumit număr de kilowați termici. Altfel spus, cât consumăm ca să ne încălzim.

La un reșou electric, un astfel de raport este de 1 la 1. La o pompă de căldură, la un kilowat de energie se obțin cel puțin 4 kw termici. O pompă geotermală sau de apă poate ajunge chiar la un raport 6-7 la 1.

E greu de spus cu exactitate cât putem tăia cu adevărat din factură, întrucât eficiența unei pompe de căldură depinde de foarte multe variabile, printre care și tipul imobilului sau comportamentul consumatorului:

În funcție de sursă, trebuie să ții cont de volumul pe care îl încălzești și atunci iei în calcul dacă pui radiator sau încălzire în pardoseală. În casele noastre, avem inclusiv și răcirea prin pereți și tavan. Adică sunt lucruri pe care nu le vezi în orice casă, dar au un return on investment foarte bun, dacă totul este integrat, dacă e gândit și cu celelalte echipamente, și cu o automatizare care le face să consume și mai puțin. Aici avem foarte multe probleme de control și operare. Oamenii nu știu să le controleze, iar fiecare grad Celsius în plus înseamnă cu 7% mai mult la factură.

Procentele încep de la o rată de economisire undeva la 20-30%, în cazul unor locuințe tipice. La casele pasive, însă, care au un standard ridicat de eficiență energetică și pierderi foarte mici, factura poate să fie și cu 90% mai mică.

Cât costă pompele de căldură și cum se montează
Ca orice soluție minune, pompele de căldură nu sunt tocmai ieftine. Numai pompa de căldură aer-apă poate costa aproape 10 mii de euro. La aceasta se adaugă și încălzirea în pardoseală, ventiloconvectoarele sau sistemul de ventilație. Toată investiția trece astfel de 150.000 de lei sau 30 de mii de euro.

O problemă care ar putea crește și mai tare nota de plată de la final este costul montării acestor pompe.

Pompele de căldură aer-aer se montează ușor, au o unitate la interior și una la exterior. E nevoie de o cameră tehnică, între 4-7 mp.

La pompa sol-apă se complică situația și în curte. Însă și aici există mai multe soluții:

Pentru a obține temperaturi mai bune de la sol și acea consecvență a temperaturii, e nevoie să faci un puț forat, în 95% cazuri. Dar mai este o variantă. Dacă ai o suprafață, poți să faci la o adâncime sub cea de îngheț o serpentină foarte mare în curte. Asta înseamnă că poți obține aceleași valori nu din adâncime, ci dintr-o suprafață foarte mare pe zona de serpentine.

În general, (pompele sol-apă, n.r.) sunt pretabile pentru suprafețe foarte mari, undeva de la 1.000 de mp în sus, unde fac și răcire. Dacă nu, mai degrabă pun aer-apă.

Pompele de căldură s-au vândut de trei ori mai mult anul ăsta, în timp ce centralele pe gaz sunt în scădere. În mediul rural mai poți merge pe soluții de biomasă, pe lemn, paleți, dar în orașe cam asta rămâne soluție. Ar mai fi centrala electrică, dar este de 3-4 ori mai ineficientă decât pompa de căldură, chiar dacă are prețul mai mic la investiție.