O evaluare anuală realizată de cercetători de mediu a constatat că doar trei dintre cele 40 de orașe analizate ar respecta standardele revizuite ale UE pentru doi dintre cei mai periculoși poluanți atmosferici. Se preconizează că aceste standarde vor fi integrate la nivel legislativ la nivelul întregii Uniuni Europene până la sfârșitul anului 2026 și aplicate începând cu 2030.
Clasamentul „Free To Breathe” (Liber să respiri), realizat de Clean Cities, a scos la iveală o discrepanță regională pronunțată în ceea ce privește poluarea aerului: Copenhaga, zona metropolitană a Stockholmului și zona metropolitană a orașului Helsinki sunt singurele mari orașe europene care respectă, în prezent, standardele revizuite ale UE – atât pentru dioxidul de azot (NO₂), cât și pentru particulele în suspensie (PM₂.₅). Acest lucru înseamnă că 93% dintre orașele analizate vor depăși cel mai probabil, în 2030, noile limite legale privind calitatea aerului, stabilite de UE.
Raportul evidențiază progresele înregistrate în diverse orașe – printre care Copenhaga, Londra, Paris și Stuttgart – ca urmare a unor măsuri pentru mobilitatea sustenabilă, precum zonele cu emisii scăzute sau zero, electrificarea parcului de autobuze, crearea de străzi cu trafic zero în zona școlilor (în engl. „school streets) și îmbunătățirea infrastructurii pentru biciclete, au dus la reducerea poluării. Bucureștiul trebuie să își intensifice eforturile pentru atingerea obiectivelor europene privind orașele mai curate, mobilitatea cu emisii reduse și străzi mai sigure și mai prietenoase pentru copii. Printre priorități se numără introducerea străzilor cu trafic zero în zona școlilor, dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete și implementarea unei zone cu emisii reduse (Low Emission Zone – LEZ), care să limiteze treptat accesul vehiculelor celor mai poluante. Totodată, continuarea electrificării transportului public și alinierea la viitoarele limite de poluare prevăzute de Directiva europeană privind calitatea aerului (AAQD), aplicabile din 2030, sunt esențiale pentru îmbunătățirea calității aerului. În prezent, Bucureștiul nu are nicio stradă cu zero trafic în jurul școlilor, fiind printre cele 10 orașe din clasament în această situație. De asemenea, doar 7% dintre principalele artere dispun de piste protejate pentru biciclete, față de media de 33% a celor 40 de orașe analizate, plasând Bucureștiul pe locul al treilea de la coadă la acest indicator. În schimb, electrificarea transportului public reprezintă un progres: 29% din flota de autobuze este formată din autobuze electrice cu baterie sau troleibuze, peste media de 27% a orașelor analizate, plasând Bucureștiul printre primele 10 orașe la acest capitol.
Studiul evaluează orașele pe baza a patru indicatori: nivelurile actuale de poluare a aerului, conformitatea indicativă cu limitele prevăzute de Directiva UE revizuită privind calitatea aerului înconjurător (AAQD), care vor deveni aplicabile începând cu 2030, progresele înregistrate în ultimul deceniu și principalele măsuri în domeniul transporturilor adoptate pentru combaterea poluării.
Clasamentul atribuie orașelor calificative de la A la F, acordate pe baza acestor patru parametri.
Rezultatele studiului arată:
● Doar trei dintre cele 40 de orașe – Copenhaga, zona metropolitană a Stockholmului și zona metropolitană a orașului Helsinki – respectă toate cele patru standarde revizuite ale UE privind poluarea aerului. Toate cele trei se află în regiunea nordică și sunt singurele orașe care au primit calificativul maxim, A, în cadrul acestui clasament.
● Cele mai multe orașe europene sunt departe de a respecta noile standarde ale UE. Dintre cele 40 de orașe evaluate, 37 nu ar respecta la momentul actual cel puțin unul dintre cele patru standarde stabilite, în timp ce 18 orașe nu ar respecta niciunul dintre acestea. Printre cele 18 orașe care nu ar respecta niciunul dintre aceste standarde se numără și Bucureștiul. Acest lucru subliniază amploarea provocării cu care se confruntă orașele europene, cu mai puțin de patru ani înainte ca noile standarde să intre în vigoare.
● Orașele din sudul, centrul și estul Europei sunt la coada clasamentului. Toate cele 11 orașe cărora li s-au acordat cele mai mici note, E sau F, se află în aceste regiuni. Atena și București sunt clasate pe ultimele două locuri, în timp ce Zagreb, Torino, zona Metropolitană a orașului Milano, Cracovia, Wrocław, Varșovia, Roma, Praga și Budapesta primesc, de asemenea, note de E sau F.
● Atena se află într-un punct critic în ceea ce privește poluarea. Aceasta înregistrează cea mai mare concentrație medie de NO₂ măsurată dintre toate orașele incluse în clasament – 37,6 µg/m³ – și a înregistrat progrese limitate în reducerea poluării în ultimul deceniu.
● Bucureștiul se numără printre capitalele europene cu cele mai ridicate niveluri de poluare cu dioxid de azot (NO₂), ocupând una dintre ultimele poziții în clasamentul celor 40 de orașe analizate de Clean Cities Campaign în raportul Free to Breathe – Air Quality Directive City Ranking 2026.
● Însă un aer mai curat este un obiectiv realizabil, iar unele orașe sunt deja deschizătoare de drumuri. Măsuri precum zonele cu emisii scăzute sau zero, electrificarea transportului cu autobuzul, crearea de străzi cu trafic restricționat în zona școlilor și îmbunătățirea infrastructurii pentru biciclete au ajutat orașele să reducă poluarea. În ultimul deceniu, mai multe orașe au diminuat concentrațiile de NO₂ cu peste o treime, unele dintre ele apropiindu-se de o reducere de 50%. Progrese semnificative în ceea ce privește nivelul de NO₂ sunt evidente în orașe precum Copenhaga, zona metropolitană a Stockholmului, Stuttgart, Oslo și zona metropolitană a Londrei. În cazul particulelor PM₂.₅, s-au înregistrat reduceri importante la Sofia, Cracovia, zona metropolitană a Lisabonei și Copenhaga, deși acestea se datorează, adesea, unor schimbări în sistemele de încălzire rezidențială.
Politicile ambițioase din domeniul transporturilor menite să reducă nivelul de NO₂ – precum „Umweltzone” (zona ecologică) din Stuttgart, măsurile de reducere a utilizării autoturismelor și de încurajare a mersului pe bicicletă din zona metropolitană a Parisului, ori „Ultra Low Emission Zone” (ULEZ – zona cu emisii extrem de scăzute) din Londra – au condus la reduceri semnificative în aceste orașe în ultimii 10 ani. Bucureștiul are deja în vedere introducerea unei zone cu emisii reduse (Low Emission Zone – LEZ) la nivelul întregii zone metropolitane, prin restricționarea treptată a accesului celor mai poluante vehicule, în funcție de tipul de combustibil și vechimea acestora. Planul, elaborat de Primăria Capitalei în colaborare cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), prevede o perioadă de aproximativ doi ani pentru proiectarea și implementarea măsurii. Transformarea acestui plan în acțiuni concrete, alături de dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete și introducerea străzilor cu trafic zero în jurul școlilor, ar putea contribui semnificativ la îmbunătățirea calității aerului și la crearea unui oraș mai sănătos și mai sigur.
Rezultatele relevă, de asemenea, diferențe substanțiale între orașe din aceeași țară. Ghent ocupă locul al patrulea, înaintea orașului Anvers, aflat pe locul 21; Bilbao se situează pe locul al șaselea, înaintea Madridului, care ocupă locul 26; iar Florența se află pe locul 22, înaintea orașului Torino, situat pe locul 37. Această discrepanță subliniază importanța unor alegeri politice ambițioase din partea liderilor fiecărui oraș.
„Locuitorii din Europa Centrală, de Est și de Sud nu ar trebui să fie nevoiți să respire un aer mai poluat doar pentru că liderii orașelor lor nu au luat măsuri. În ultimul deceniu, calitatea aerului în Atena s-a îmbunătățit foarte puțin; de asemenea, orașul a obținut rezultate slabe în cercetarea noastră privind politicile necesare pentru combaterea poluării cauzate de transport. În schimb, Copenhaga a electrificat integral flota de autobuze, a creat zonă cu emisii scăzute care funcționează eficient, o infrastructură excelentă pentru bicicliști și străzi cu trafic restricționat în zona școlilor.
Poluarea aerului nu este inevitabilă. Cercetarea noastră arată că orașele pot produce o schimbare reală printr-o conducere puternică. Un aspect esențial este faptul că îmbunătățirea calității aerului nu necesită întotdeauna investiții financiare majore. Studiul nostru subliniază că orașele pot înregistra progrese semnificative prin măsuri accesibile, cum ar fi extinderea rețelelor pentru bicicliști și crearea de «zone școlare cu zero trafic»”, a declarat Barbara Stoll, Fondatorul și directorul al organizației Clean Cities.
Aceste concluzii apar în contextul în care statele membre ale UE se pregătesc să transpună în legislația națională Directiva revizuită privind calitatea aerului înconjurător până la 11 decembrie 2026, elaborând totodată foi de parcurs naționale privind calitatea aerului și, acolo unde este cazul, solicitând prelungiri ale termenelor până în 2035. Se preconizează că, până în 2030, noile limite vor trebui respectate în totalitate.
Dr. Maria Neira, fostă directoare a Departamentului pentru Mediu, Schimbări Climatice și Sănătate din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și potențială candidată pentru funcția de director general al OMS, a declarat:
„Aerul curat reprezintă una dintre cele mai puternice investiții pe care un oraș le poate face în sănătatea publică. Fiecare decizie de a reduce poluarea cauzată de trafic este o oportunitate de a preveni îmbolnăvirile și de a crea străzi mai sănătoase pentru toată lumea. Concluziile studiului arată că progresul este posibil, dar mult prea inegal. Protejarea sănătății oamenilor necesită leadership și determinare politică. Respectarea limitelor legale constituie o etapă esențială; obiectivul nostru trebuie să fie un aer care protejează sănătatea, indiferent de locul în care trăiesc oamenii.”
Prin intermediul campaniei „Free to Breathe”, lansată astăzi, inițiativa Clean Cities solicită guvernelor și orașelor să utilizeze acest proces pentru a accelera acțiunile, în loc să le amâne, propunând planuri clare de reducere a poluării și măsuri specifice pentru a combate principalele surse urbane de poluare a aerului.
Recent Comments