Demența la o vârstă înaintată este o boală ce afectează 50 milioane de oameni.

Un studiu realizat în rândul a peste 10.000 de persoane a dus la o descoperire foarte importantă pentru sănătatea oamenilor. Astfel, oamenii de știință, au găsit că educația timpurie și complexitatea ocupațională pot reduce semnificativ riscul de demență la vârste înaintate.

Medicii au constatat că eforturile de prevenire a demenței ar putea fi făcute în diferitele etape ale vieții, potrivit cercetărilor efectuate în SUA.

Deși vârsta este cel mai important factor de risc pentru dezvoltarea acestei boli, ea nu este o consecință a îmbătrânirii.

Estimările arată că 40% până la 50% din cazurile de demență pot fi prevenite prin intervenția factorilor de risc modificabili. Astfel, educația și complexitatea ocupațională sunt principalele surse de implicare mintală în timpul vieții timpurii și, respectiv, la vârsta adultă, pentru a-i proteja pe oameni de apariția demenței, la bătrânețe.

Cercetătorii americani și-au propus să examineze contribuțiile educației și a complexității ocupaționale la demență.

Cercetătorii au examinat datele a 10.195 de persoane (cu vârsta medie de referință de 74,1 ani, dintr-un interval cuprins între 58 și 103 ani), reprezentând nouă seturi de informații din șase țări, de pe patru continente.

Rezultatele au arătat că educația și complexitatea educațională au fost asociate în mod independent cu creșterea vârstei fără dezvoltarea demenței. Interesant este faptul că ”terminarea liceului” a fost suficientă pentru a preveni dezvoltarea demenței.

Această cercetare subliniază importanța activității mintale complexe de-a lungul vieții, pentru reducerea riscului de demență.