Este imposibil să trecem la moneda unică europeană în 2023, 2024 și chiar 2025. De fapt, un termen realist ar fi mai degrabă anul 2030.

România nu îndeplineşte niciunul dintre cele patru criterii de convergență necesare pentru a trece la euro.

Când vine vorba de moneda pe care oamenii o pot utiliza, atât kuna cât şi euro vor fi în circulaţie începând de la 1 ianuarie şi până la miezul nopţii de 14 ianuarie. După acea vor fi utilizaţi doar euro.

Croaţia va adera la zona euro în ziua de 1 ianuarie 2023. Și Bulgaria a promis că va adopta moneda unică în 2024, la actualul curs de schimb fix.

Ce condiţii trebuie să îndeplinească România
Pentru ca ţara noastră să poată trece la euro trebuie să îndeplinim toate cele patru criterii de convergență:

• participarea cu succes la ERM II (Mecanismul European al Cursului de Schimb) timp de cel puțin doi ani;
• stabilitatea prețurilor;
• finanțe publice solide și sustenabile
• o rată a dobânzii pe termen lung de cel mult de 2 puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.

România nu îndeplinește criteriul de convergență privind rata de schimb
Acest criteriu presupune participarea la ERM II, Mecanismul European al Cursului de Schimb. Prin acest mecanism se definește pentru moneda fiecărui stat din afara zonei euro un curs de schimb central față de euro și un interval standard de fluctuație de ±15 la sută.
Participarea cu succes la ERM II timp de cel puțin doi ani este unul din cele patru criterii de convergență pentru a trece la euro. Ea presupune să se respecte marjele de fluctuație și să nu existe o reevaluare în jos a parității centrale pe parcursul celor doi ani.

România nu participă la ERM II – ca urmare, nu poate trece la euro. Și dacă am participa la ERM II de la 1 ianuarie 2023, tot ar trebui să mai treacă cel puțin doi ani.

România nu îndeplinește criteriul de convergență privind stabilitatea prețurilor
Rata medie a inflației până în aprilie 2022 a fost de 6,4%, adică mult peste valoarea de referință de 4,9%. Raportul estimează că rata inflației va rămâne și în continuare peste valoarea de referință. În noiembrie, rata inflației în România era la 17%. Iar pentru anul viitor, analiștii CFA, una dintre cele mai prestigioase certificări din domeniul financiar, anticipează o inflație de 10,68% în următoarele 12 luni în România.

România nu îndeplinește criteriul de convergență privind finanțele publice solide
Țara noastră face obiectul unei proceduri de deficit excesiv, pe baza evoluțiilor dinaintea pandemiei. În 2021 a existat o ameliorare iar în 2022, Comisia Europeană estimează că deficitul public general va scădea până la 7,5% din PIB , iar în 2023, la 6,3%. Dar ponderea datoriei publice în PIB se apropie anul acesta de 50%. Iar în 2023 riscă să ajungă chiar la 52,6%.
Raportul preconizează că atât în 2022, cât și anul viitor, România riscă să nu respecte obiectivele fiscale stabilite în Recomandarea Consiliului European în baza căreia procedura de deficit excesiv a fost menținută în suspensie. De asemenea, bugetele anuale ale României au fost constant în contradicție cu normele fiscale naționale și nu au fost bazate pe strategii bugetare pe termen mediu.

România nu îndeplinește criteriul privind convergența ratelor dobânzilor pe termen lung
Rata medie a dobânzii pe termen lung în România în anul fiscal încheiat în aprilie 2022 a fost de 4,7%, în condițiile în care valoarea de referință este de 2,6%. În aprilie 2022, rata dobânzii pe termen lung a ajuns la 6,6%.

Or criteriul prevede că, în cursul unei perioade de un an înaintea examinării, un stat membru a avut o rată a dobânzii nominală medie pe termen lung care nu poate depăși cu mai mult de 2% pe aceea a cel mult trei state membre care au înregistrat cele mai bune rezultate în domeniul stabilității prețurilor. Ratele dobânzilor sunt calculate pe baza obligațiunilor de stat pe termen lung sau a unor titluri comparabile, ținând seama de diferențele dintre definițiile naționale.

În 2018, ţara noastră îndeplinea un singur criteriu, cel legat de finanțele publice. Totuşi, în 2016, reușeam să satisfacem chiar trei criterii: stabilitatea preţurilor, finanţele publice solide şi rata dobânzilor pe termen lung.